Un vanator pune o piatra de marimea unui ou de gaina intr-o scorbura cu diametrul de sase centimetri.
Maimutele il urmaresc de la distanta si sunt macinate de curiozitate. In Africa. Apoi vanatorul se indeparteaza la cativa metri, urmarind o posibila victima. Imediat apare o maimuta curioasa care baga mana in scorbura. In Africa. Ea simte ca acolo este un obiect si incearca sa-l scoata. Insa, diametrul scorburii este mult prea mic.
Din punct de vedere tehnic, maimuta isi poate scoate mana din scorbura in orice moment, dar... asta ar obliga-o sa dea drumul pietrei si s-o piarda. In Africa. Balansul de frica si curiozitate o tine pe loc. Vanatorul se apropie si baga maimuta in sac. In Africa. Ma amuza tehnica asta, in care momeala e curiozitatea.
Si ma gandesc deseori la majoritatea lucrurilor pe care le fac zilnic de teama de a nu pierde ceva ce am...Incep cu spalatul dintilor, cu cele 54 de kilograme starnse cu grija in blugii mei cu talie joasa, la balsamul si demachiantul ce le folosesc ritualistic... O rutina care-mi controleaza viata, departe de Africa, dar atat de aproape de spiritul ei. Paradoxul zilelor noastre este ca suntem din ce in ce mai ocupati sa strangem lucruri fara sa observam ca de fapt suntem preocupati sa nu pierdem lucruri pe care nu le-am avut niciodata cu-adevarat. Deseori ma intreb: care sunt acele lucruri fara de care nu as putea trai daca le-as pierde sau ar disparea just like that? Spre exemplu telefonu’mobil, tambalu’ meu cu wireless, demachiantul, mp3-ul meu plin de muzici obsedante, blogul, uleiul meu de corp, plus atatea zdrente ce-mi acopera trupul... Fiecare lucru nou pe care il cumpar aduce cu el o doza de frica egala cu valoarea etichetei. Ma incapatanez sa traiesc ca un sportiv care ,, nu mai are nimic de pierdut” – si asta e salvarea mea. Nu am nimic... N-am nimic fara tine - n-am nimic, si prin asta am tot. Am tot ceea ce-mi doresc, si altceva nu mai conteaza. Constat mai nou ca eu nu sufar de nebunie… ma bucur de ea in fiecare minut!

I love you baby

Eterna obsesie a Madonnei, sfintenia... Asociere fireasca cu iubitul ei, manechinul Jesus. Madonna, omul cu 1000 de fetze, un real pretender: baterista punk, Boy Toy, Material Girl, doamna Sean Penn, iubita lui Warren Beatty, mama afectuoasa, adepta a cultului Cabala. Dincolo de aceste fetze construite cu truda sau etichete dobandite, Madonna este un filantrop. Nu zic ca e sfanta, da nici drac gol cum zic unii. Spre exemplu, putin oameni stiu ca ea hraneste zilnic 1000 de copii orfani in Malawi, ca a investit peste 1 milion de dolari in filme documentare care sa prezinte situatia dezastruoasa din Africa. Si lista de actiuni caritabile e lunga-lunga... O rezum la un citat al divei:,,Una dintre principalele percepte ale Cabalei este ca suntem pusi pe pamant pentru a ajuta oameni''.
Reprezentantii bisericilor crestine s-au grabit sa o ,, crucifice"... pentru atitudinea lipsita de respect fata de crestinism, afirmand ca "Madonna este o anti-icoana a Sfintei-Fecioare''! Iete fis!
Iar stercurati tantarul si inghititi camila. Nu v-a ofensat Madonna decat orgoliul vostru cat Domul din Milano. Atat.

Horoscop

Taci! Taci-taci ca-mi ascult horoscopul... Din ziua aceea, am inceput sa ma gandesc mai mult la horoscop, de ce, de unde, si pana unde. Este posibil ca pozitia planetelor, soarelui si a lunii in timpul si locul nasterii unei persoane, sa dea contur personalitatii? Nu este o ciudatenie sa ne intrebam semenii "Din ce zodie esti?" si abia apoi sa hotaram daca o sa ne fie prieten sau dusman-ignorat. Este oare horoscopul atragator pentru ca ne hraneste orgoliul si nevoia de a ne simti în centrul atentiei cuiva? E o metoda eficienta pentru cultivarea încrederii în propria persoana? Ne da un sentiment de siguranta de care avem nevoie atunci cand luam o decizie? Sau mai mult, sunt doar o scuza pe care o folosim involuntar pentru a ne lipsi de asumarea unei responsabilitati? Este un joc al destinului? Si daca da, eu ce rol mai am in toata viata mea? Am merite pt. ca sunt buna, sau ma absolva de raul din mine? Si toate aceste intrebari generate de horoscopul creat candva pe vremea cand se credea ca pamantul este centrul universului...Sunt coplesita, debusolata, cu tensiunea arteriala in cadere libera. Ok, tac. Asculta-ti draga horoscopul. Eu ascult muzica.

Blog D`oro

Si pentru ca ,, dar " din ,,dar" se face rai nu după marime, ci dupa trafic, imi face o deosebita placere sa anunt ( dupa lungi deliberari )niste premii pentru voi dragelor, pt. ca va citesc si de multe ori sunt de acord cu voi. Fireste, sunt mai multe bloguri pe care le urmaresc, in care exista acel ,, More Than I Can Say''... Na, am si eu limitele mele. De data aceasta, vreau sa ma tin de cuvant si sa sprijin blogosfera feminina. Asadar, alfabetic:
http://allthiscrazymess.blogspot.com/
http://florentinaionescu.blogspot.com/
http://lorenalupu.wordpress.com/
http://oleacademov.blogspot.com/
http://surorilemarx.wordpress.com/

PARTIZAN - Fata mea

Dedicatie muzicala, pt.6 graţii, colonel in rezerva, embed-Ionel

dileme

Exista dragoste la prima vedere cand esti orb? In dispute, tre' sa lupti cinstit?( sau depinde de premiu...) Cand pierzi, se pierde si lectia? E bine sa stai o vreme singur in doi? Este iubirea aceea care strangandu-ti mana, iti atinge inima? Cateva dileme, si cate altele nerostite... In spirit combativ, doi lupi traiesc in mine. Lupul_cel_rau cu furia, gelozia, invidia, tristetea, regretele, aroganta, cupiditatea, vinovatia, inferioritatea, minciuna, orgoliul, superioritatea si egocentrismul... si Lupul_cel_bun cu bucuria, pacea, iubirea, speranta, linistea, modestia, bunatatea, bunavointa, generozitatea, adevarul si compasiunea.... si care lup castiga? Logic, cel pe care il hranesc.

zaruri

Trupul e o sita prin care timpul trece in mod inevitabil. In cautarea celei mai potrivite optiuni de viata, uneori sacrificam esentialul pentru detalii nesemnificative. Din acest moment, se contureaza o realitate personala si sociala care nu seamana cu nimic din ce ne-am propus candva. "Dumnezeu", a spus odata Einstein, "nu joaca zaruri cu lumea!". Insa noi, o facem. Jucam zaruri cu viata noastra... dar si cu a altora.

Festival

Intre 7 si 9 august cultura urbana isi gaseste linistea la altitudine, intre munti.
Cat dureaza? De vineri de la 12,00 pana duminica la 00,00 insa cine vrea, poate sa ramana oricat... Intr-o zona plina de ursi grizzly, haite de lupi si lilieci vampiri, o sa te simtiti in largul tau. Cum ajungi? Cu masina sau cu trenul - pana la Brasov - preferabil autogara Basarab, de unde iei popularul autobuz pana in Bran cu 5 lei. Tot ce te intereseaza si vrei gasesti pe: www.brancastlefest.ro, www.bran-castle.com si www.primariabran.ro. Ne vedem acolo!

*
Daca n-ai unde sa dormi, anunta-ma!
later post: Am fost rugata sa specific ca locul liber ce-l ofer cu generozitate e cu mine in pat. Si avand renumele de Batman, este posibil sa va testez jugulara. Deci, uite ca am spus-o... Mea culpa piticule.
Program:http://www.bestmusic.ro/stiri-articole/Program_Bran_Castle_Fest

Chayanne-Cuidarte el alma


Atunci cand existenta imi pare greu de suportat, ma refugiez in somn. Astfel, somnul pe care il consider a treia stare a existentei mele, mi-a oferit de multe ori senzatia ca mai toate colturile s-au rotunjit, asperitatile s-au slefuit, si ca in mod miraculos am dobandit noi unelte; vibratii ale invizibilului... visele.

Azi dimineata m-am trezit intr-o stare de nefericire aproape perfecta. Atat de nefericita incat voiam sa gaseasc o explicatie acestui fapt...

training is nothing...will is everything !

Niciodata asociat cu ceva angelic, Batman.
Intr-un anume sens, multi suntem putin lilieci fara sa stim...cand razboinici, cand apatici, inveliti in aripi ca intr-un giulgiu, jucam docili rolul de victime ale ideilor preconcepute asteptand cuminti ploaia de insecticide.
Generosi si versatili, pana vom ajunge pe cale de dispariie.

__Cinci simturi ne leaga de lumea exterioara, si unul mai special ne leaga de lumea noastra interioara, al saselea simt.Simplu spus, un feeling. Apoi, just_like_that privim dincolo de aparentele inselatoare, accedem direct la esenta unei fiinte care isi poate ascunde timiditatea in spatele literelor.

the good sides of life

Dupa cateva friptane arse de la viata, suflu si-n iaurt. Dovada ca sufar inca de neincredere. Dupa multe nopti in care am completat chestionare in cap, am inteles ca n-am cum sa ma feresc de friptane. N-am cum!
Pana acum traiam intr-o dulce poveste, cu fantezii de siguranta absoluta.
Ei bine, m-am trezit.( cu un banc in minte, ceea ce e semn bun!)

Toti credem despre noi ca suntem speciali, ca avem ceva angelic in noi, ca avem divinul in buricul degetului... Cand am inceput sa scribalesc de fapt voiam sa vars, sa golesc tot gunoiul din mine. Bine spus Karinka, sa lalai si eu pe undeva.
Azi, mi-am dat seama de_ce_nu reusesc in nimic; pt. ca sunt o ciudata, a weirdo. Si orice om cu minte, sta departe de mine. Adevarul care ii face pe oameni liberi este in cea mai mare parte adevarul pe care oamenii n-ar vrea sa-l auda. Si cred ca omul caruia i-ar fi permis sa-si contempleze frumosul din el, sau uratul din el, in independenta sa, fara amestec si nemaifiind acoperit de murdarie, de frumuseti zadarnice, acest om ar putea in sfarsit sa afirme fara teama ca e un ciudat, a weirdo; si astfel ar traii o viata desigur mizerabila, dar aproape fericita.

v.o.r.b.e.

Vorbim. Mult, fara rost, prost, pe langa, si cu mistice sensuri. Cat insa din ce vorbim, se adreseaza inimii. Si doar asta vrem...nu? Dezideratul omului simplu si frumos e sa vorbeasca inimii, sa topeasca tone de zapada si ciocolata. Mai mereu avem impresia ca suntem desteptii lumii in care gravitam, ca suntem extrem de inteligenti; cu toate astea, inca ne masuram vietile si tot ceea ce se petrece in jurul nostru numai cu mintea. M-am saturat sa vorbesc mintii; toate mintile din lumea aceasta nu pretuiesc cit pretuieste o inima. Desigur, o anume inima.

K-a-r-i-n-k-a

liebe Freundin , e singura modalitate de a-ti adresa cateva vorbe special tie.
Am vaga banuiala ca nu ai adresa de e-mail, ori daca ai, n-ai chef de ea... Oricum se lasa cu n-ai. Si sper ca din cand in cand, intre doua contractii mai intrii pe blogul meu despre care ce frumos ai spus ca-i ,, lalaiala". Ce ma framanta? Pai zi bre Karinka, ai nascut? E boby? Ce face minimax al meu? Maine ajung la Ms, si te sun. Dar, imi amintesc vag dezinteresu' tau fata de helulare, si tot ce tine de tehnica.Te sun la fix in plin dezgust. Si daca nu esti, cred ca Oma Tzori va relata cu lux de amanunt ce si cum.Fara porkosaguri desigur...
Te pup.Mini Monster

Si cum nu pot inchide fara sa-ti ofer ceva, iata o melodie pur germana pt.tine si minimax.

KALIRZE - Ahdeho

Trece vremea intr-uns sens... dar e singurul sens pe care-l cunosc!

Leapsa...

Tracy Chapman - Telling Stories

Zilele acestea mi-a fost servit un adevar expirat... o minciunica de fapt.
Stiu ca ma minte, dar nu pot sa-i zic! Insa se largeste haul dintre noi.
Telling stories are sens acum; ai cazut de pe soclu, si acu vad ca pana si porumbeii te-au fericit cu pasta corectoare...

Exista oare batalii pe care e mai bine sa le eviti, nu de teama ca le-ai putea pierde, ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu-le? Cu siguranta exista unele razboaie in care victoria nu ne foloseste la nimic, in care bem paharul si fluturam steagul singuri devenind victimele unei supravietuiri...


Whatever, this is the best Abba song ever, ever...

un timp pentru toate...

Cine n-ar vrea sa ucida timpul cu o simpla imbratisare?
Macar sa-l pacaleasca cu un vals, o privire plina de inteles, dupa care sa aiba senzatia ca a crescut indeajuns incat sa poata iubi si oferi totul... fara ceas?Cand valsam cu timpul, orele trec altfel, e timpul in care linistea e intrerupta doar de pasii ritmati, 1,2,3...1,2,3 acei pasi care creeaza termenii comparatiei cu alti 1,2,3...1,2,3...1,2,3! Ritmul va fi mereu acelasi, poate doar pasii vor fi cand mai mici, cand mai mari. Uneori timpul poate gresii timpii de vals si sa ne calce in picioare sub greutatea secundelor prezente. Dar in timp ce valsam cu timpul, admirand consecventa lui intelegem ca nothing lasts forever, nici valsul, nici cei pe care-i iubim, nici macar propriile noastre convingeri. Suntem doar plini de amintiri de sus pana jos ca un album foto. Si asta in timp ce ai nostrii, cei fara de care nu putem respira traiesc prezentul si pentru noi asteaptandu-si cuminti randul la vals.

* by the way, Bre Karinka... ai nascut? hai te rog... da un e-mail!