26.07.2009


Trecutul nu a trecut, este inca in mine.
N-am putut evita nefericirile vietii, ale cumplitei vieti de familie, gelozia din interiorul caminului. Da, timpul estompeaza foarte multe lucruri insa nu si pentru ochiul meu pervers. E ca un ABC-dar ale carui litere nu se pot sarii. Chestia asta ciudata, are un curs firesc! Mai sunt cateva etape de consumat. Inteleg prea bine cum vor decurge, si groaza mea sta in acele momente de indoiala si disperare prin care in mod inevitabil voi trece ... din nou. De ce naiba trebuie sa fim solidari doar pe valori negative? Oare chiar suntem o natie de disfunctionali? For the love of god, ma mai minunez de un singur lucru; ochii tai frumosi, mirati...

5 comentarii:

  1. bre batman, oichii cui ii jelesti asa intens?

    RăspundețiȘtergere
  2. Daca n-ai putut evita nefericirile, este poate si vina altora, a acelora care au contribuit la ele. Dar nu evita fericirile, va fi doar vina ta...

    RăspundețiȘtergere
  3. eh piticule, daca ti-as spune, cu ce m-ai ajuta? Empatia nu e partea ta forte...

    RăspundețiȘtergere
  4. Nimeni nu e vinovat de nefericirea mea...Eu sunt mutulica, liliac prost cu capu'n straita... Ce bun ar fi acum oleaca de indicator spre fericire...Daca ma pierd iar?

    RăspundețiȘtergere
  5. Nu te pierzi, nu... Fericirea e acolo, e aici, e peste tot, e in noi, asteptand s-o lasam sa traiasca! Nu trebuie decat sa vrei, dar sa vrei nu oricum, ci din toate puterile, cu toate rezervele de energie :)

    RăspundețiȘtergere

Scrisul nu doar comunica idei. Le genereaza...